Examenele medicale inutile sunt în colimatorul Academiei de medicină din Franta! Argumentele criticilor se regăsesc într-un raport prezentat presei, raport în care putem citi: "Pacienţii vor tot mai multe si tot mai repede. Este insuportabil". Raportorul tine de asemenea să reaminteasc faptul că "medicina este înainte de toate un examen clinic, al pacientului. Apoi de abia vin examenele complementare".
Ori medicii au tendentia să sacrifice cam repede această ordine a lucrurile, "apasă cam usor pe buton" cum spune un alt membru al Academiei nationale de medicină. Care cere doctorilor să revină la o "medicină mai sobră si mai pertinentă". Pe scurt să umanizeze relatia medic-pacient într-o epocă în care ecranul calculatorului s-a intercalat déjă foarte mult între bolnav si doctor.
Ca să pună degetul pe rană, Academia aminteşte câteva costuri legate de examenele si analizeze tot mai des făcute de francezi.
Acetele biologocie - pe scurt analizezele sangvine sau cele de urină - costă două miliarde si jumătate de euro pe an pentru Securitatea socială. Trebuie ştiut că în Franţa fiecare cetăţean are dreptul o dată la 5 ani să-şi facă gratuit un bilanţ de sănătate.
Circa 600 de mii de francezi profită de acest lucru care se reduce adesea la niste analize biologice. Un studiu recent arată însă că această practică nu reduce mortalitatea, nici în linii generale nici măcar pentru patologiile canceroase sau bolile cardiovasculare. Cu alte cuvinte, spus mai pe sleau, sunt de cele mai multe ori inutile. Dar costisitoare după cum am văzut. La fel de inutile sunt si asa-zisele bilanturi "hepatice" sau "tiroidiene" care cer multe analize sangvine ce s-ar putea reduce la una-două.
Scanerele si IRMurile - examenele cu rezonantă magnetică - costă anual alt miliard de euros în timp ce ecografiile de sarcină revin la peste 120 de milioane de euros. In sfârsit, depistarea organizată a cancerului colorectal costă aproape o sută de milioane.
În general, depistările în masă precum cele ale cancerului la sân sau prostată de la o anumită vârstă dau si ele adesea nastere la abuzuri. In cazul mamografiilor, ele sunt recomandate o dată la doi ani femeilor între 50 si 74 de ani. Inainte si după această transă de vârstă, radiografiile de sâni trebuie să fie precedate de un examen clinic, de o palpar"e.
La fel si pentru prostată unde măsurarea procentului de PSA - o analiză sangvină - nu trebuie făcută decât după un tuseu rectal al pacientului. Nu-i mai putin adevărat că după 70 de ani, adesea prostatat unui bărbat contine celule canceroase. Asta nu îonseamnă însă că omul va si muri din cauza lorAceste proceduri nu sunt însă urmate întocmai de medici care preferă să răspundă insistenlor pacientilor.
Raportul Academiie de medicină critică în acest context punerea unui pacemaker unui bolnav de Alzheimer în fază terminală. "E o aberatie morală si economică" denuntă autorii raportului care si-ar dori ca populatia franecză să se convingă de faptul că "viata umană se sfârseste la un moment dat".
Problema este că pacientii - sau familiile lor - recurg tot mai des la procese în caz de accidnet sau deces. Pentru autorii raportului sus-citat, metoda nu este însă cea mai eficientă - nici medical nici economic. Cu alte cuvinte, "un examen pertinent este cel de care are nevoie bolnavul în momentul în care este examinat".
Citeste si alte articole pe: http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/francezii-fac-prea-multe-analize-examene-medicale