"Sunt dezorientat de ceea ce mi se întâmplă. A trebuit să mă aşez pe prima bancă când m-au sunat de la Stockholm să-mi dea vestea". Francezul Serge Haroche, colaureat al premiului Nobel pentru fizică 2012, în vârstă de 68 de ani   s-a născut la Casablanca pe vremea când Marocul era protectorat francez. Venit la studii în Franţa, el va termina primul celebra Politehnică din Paris, poziţie ce deschide teoretic porţile unei cariere strălucite în înalta administraţie. Haroche preferă să se consacre însă ştiinţei şi după ce va termina la fel de prestigioasa Şcoală Normală Superioară din Paris, devine cercetător la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice. Astăzi, după ce a predat 9 ani la universitatea Yale din SUA, el este profesor la diverse institute de învăţământ superior din capitala Franţei şi membru al mai multor academii de renume. Aprig apărător al cercetării fundamentale, el pledeazà în favoarea atribuirii unor fonduri mai substanţiale oamenilor de ştiinţă şi militează în particular pentru ca tinerii cercetători să fie mai bine plătiţi.

În urmă cu 4 ani, împreună cu un coleg de laborator Serge Haroche a reuşit să prindă şi să observe într-o "cutie" special amenajată o serie de fotoni, cea mai mică particulă de lumină. Această performanţă şi-ar fi dorit s-o realizeze însuşi marele Einstein acum aproape un secol. Mai exact, cercetătorul francez a putut să observe trecerea fotonului de la un stadiu al lumii cuantice la o stare ce corespunde fizicii clasice.

"Grăuntele de lumină" a rămas prins în capcana lui Haroche ceva mai mult de 0,1 secunde, timpul necesar pentru ca un foton să parcurgă 40 de mii de kilometri! Pentru necunoscători, precizăm că fizica cuantică descrie comportamentul atomilor şi al particulelor de o manieră nouă, logică pe hârtie dar de neconceput în aplicaţiile sale concrete. Cu toate că magia cuantică dispare deîndată ce intră în lumea noastră, cercetătorii speră ca aceste experienţe să permità într-o bună zi realizarea de calculatoare cuantice. Prin această premieră de astăzi, Serge Haroche devine al 55-lea francez recompensat cu un premiu Nobel şi al 13-lea din domeniul fizicii.

Americanul David Wineland, colaureat al Nobelului pentru fizică în acest an, este tot în vârstă de 68 de ani ca şi colegul său francez, şi e profesor la Harvard. Chiar dacă a lucrat separat de Haroche cu care este totuşi amic, cercetătorul american s-a ocupat şi el de "capturarea" de atomi sau de ioni. Wineland, specialist al informaticii cuantice, face parte din echipa care a reuşit pentru prima dată să izoleze un electron în 1973. Din 1979 încoace, fizicianul conduce grupul de studii care se ocupă tocmai de "stocarea" ionilor. "Suntem încă departe de realizarea unui calculator cuantic. Suntem însă tot mai mulţi  care credem în apariţia sa pe termen lung" a declarat noul colaureat al Nobelului pentru fizică la aflarea veştii că a fost ales de juriul suedez. Împreună cu colegul său francez, americanul va împărţi aşadar o recompensă de 930 de mii de euro.